ACCEPTAREA MOȘTENIRII ȘI CLASELE DE MOȘTENITORI ÎN LEGISLAȚIA ROMÂNĂ

Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu moștenirea lăsată în urma decesului unei persoane? Cum se acceptă și cum se împarte aceasta?
Moștenirea este un concept juridic complex care reglează transferul drepturilor și obligațiilor unei persoane decedate către moștenitorii săi. În România, legislația referitoare la moșteniri este reglementată în principal de Codul Civil, care stabilește reguli clare privind acceptarea moștenirii și clasificarea moștenitorilor.

Acceptarea moștenirii

În România, acceptarea moștenirii se poate face în două moduri:
1. Acceptarea expresă – Aceasta reprezintă o exprimare explicită a dorinței moștenitorului de a accepta moștenirea, fie printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata. Acceptarea aceasta presupune că moștenitorul va beneficia de bunurile decedatului, dar trebuie să își asume și datoriile acestuia. Pentru a nu asuma datoriile defunctului mostenitorul poate accepta mostenirea solicitand intocmirea unei inventariu al mostenirii.

2. Acceptarea tacită – Această formă de acceptare permite moștenitorului să accepte moștenirea daca succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea sa-l faca decat in calitate de mostenitor.
Termenul de 1 an in care mostenitorii pot accepta mostenirea se numeste termen de opțiune succesorală si reprezinta practic intervalul de timp în care moștenitorii de drept pot decide dacă acceptă succesiunea sau renunță la aceasta. In anumite cazuri acest termen se poate suspenda. De asemenea, exista si repunerea in termenul de prescriptie extinctiva.

Cum se face partajul în cazul moștenirii?

Partajul se poate face în două moduri: prin simpla învoială a moștenitorilor sau prin hotărâre judecătorească. Dacă sunt toți moștenitorii prezenți și au capacitate deplină de exercițiu (care se dobândește, de principiu, la 18 ani, dar se poate și mai devreme în unele situații particulare), partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma în care vor moștenitorii și prin actul care le convine. Însă dacă e vorba și de imobile, atunci el trebuie să fie obligatoriu făcut în formă autentică.

Procesul de partaj
În procesul de partaj, sunt importante următoarele etape:
– Inventarierea bunurilor: Primul pas este identificarea și evaluarea bunurilor moștenite pentru a avea o imagine clară asupra patrimoniului total.
– Stabilirea cotelor părți: Moștenitorii trebuie să stabilească ce părți din bunuri revin fiecăruia, în funcție de cotele legale sau cele dispuse prin testament.
– Împărțirea efectivă a bunurilor: Aceasta se poate face fie prin atribuirea directă a bunurilor, fie prin vânzarea lor și împărțirea valorii obținute.

Pot renunța la moștenire?

Da! -renunțarea la moștenire este procesul prin care o persoană decide să nu accepte bunurile și datoriile lăsate de defunct. Aceasta poate fi totală sau parțială și se poate face în oricare moment înainte de a fi acceptată moștenirea. Motivele renunțării pot varia, dar cele mai frecvente includ:
– Datoriile considerabile ale defunctului care depășesc valoarea bunurilor moștenite.
– Nevoia de a evita conflicte între moștenitori.
– Dorinta de a renunta la moștenire in favoarea altui moștenitor.

Când se consideră că am renunțat la moștenire? Atunci când refuzul nostru este expres – un act de renunțare in fata unui notar public sau atunci când nu ne-am manifestat în niciun fel cu privire la moștenire desi aveam cunostinta de deschiderea mostenirii si calitatea de succesibil (se numeste prezumtie de renuntare).

Clasele de moștenitori

Codul Civil român stabilește diferite clase de moștenitori, în funcție de gradul de rudenie cu defunctul. Aceste clase sunt împărțite în moduri specifice:

1. Clasa I: Aceasta include descendenții în linie dreaptă ai defunctului (copii, nepoți), care moștenesc în mod egal. Dacă unul dintre copii a decedat înainte de defunct, copiii acestuia (nepoții) vor moșteni partea corespunzătoare acestuia.
2.Clasa II: Aceasta cuprinde ascendenții (părinți, bunici), precum si frații si surorile defunctului și soțul supraviețuitor. Dacă nu există descendenți, soțul supraviețuitor și părinții decedatului împart moștenirea în mod egal. Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului, precum si descendenții din frati si surori, care vin la moștenire prin reprezentare.
3. Clasa III: este reprezentata de clasa ascendentilor ordinari adica bunicii, strabunicii defunctului.
4. Clasa IV: Clasa aceasta este rezervată persoanelor precum unchii, matusile si verii primari ai defunctului, precum si pe fratii si surorile oricăruia dintre bunicii defunctului, adica toate rudele colaterale pana la gradul IV inclusiv.

Dacă doriți mai multe informații despre acest subiect sau despre alte aspecte sau dacă vă aflați într-o situație legată de acest subiect și aveți nevoie de un avocat care să va sfătuiască sau să vă reprezinte în fața instanțelor și tribunalelor, nu ezitați să ne contactați. Echipa noastră de avocați din Barcelona este specializată în DREPTUL FAMILIEI/ CIVIL/ DREPTUL PENAL/ DREPTUL MUNCII/ DREPTUL STRĂINILOR și va lua toate măsurile necesare pentru a obține un rezultat satisfăcător.

Sunați la 932006766, sau ne puteți contacta prin WhatsApp la 604828853 sau prin e-mail la Adresa : secretaria@marinpasalodos.com. Va mulțumim pentru încrederea acordată firmei noastre de avocatură din Barcelona.

l