Dreptul penal are scopul de a asigura cadrul juridic corespunzător apărării valorilor sociale fundamentale. Ocrotirea libertății și integrității sexuale nu reprezintă o temă nouă, ci, mai degrabă, o constantă importantă pe parcursul întregii istorii a dreptului penal, ale cărei modalități de realizare sunt însă într-o continuă modificare.
Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 93 din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile subliniază realitatea îngrijorătoare a fenomenului: ,,abuzul sexual și exploatarea sexuală a copiilor reprezintă forme deosebit de grave de infracțiune, fiind îndreptate direct asupra copiilor, care au dreptul la îngrijire și protecție specială. Aceste fenomene au asupra victimelor efecte nocive, pe termen lung, de natură fizică, psihologică și socială, iar persistența lor subminează valorile fundamentale ale societății moderne legate de protecția specială a copiilor, precum și încrederea în instituțiile relevante ale statului. În pofida lipsei unor statistici fiabile și riguroase, studiile sugerează că este posibil ca o minoritate semnificativă de copii din Europa să fie abuzată sexual pe durata copilăriei, iar cercetările sugerează, de asemenea, că acest fenomen nu scade în timp, dimpotrivă, anumite forme de violență sexuală se manifestă din ce în ce mai mult.”
Avocații cabinetului Marin&Pasalodos din Barcelona sunt deseori consultați cu privire la spețe ce includ abuzuri sexuale. Aceste cazuri au 
întotdeauna un rang de sensibilitate și dificultate sporit, atât prin prisma calificării juridice complexe date de legiuitor, dar și din cauza repercusiunilor grave asupra subiectului vătămat. Așadar, prin prezentul articol ne-am propus să vă explicăm ce este un abuz sexual, care e pedeapsa aplicabilă, cum se diferențiază acesta de agresiunea sexuală, precum și să tragem un semnal de alarmă în ceea ce privește impactul cu precădere psihologic pe care astfel de infracțiuni le produc asupra victimei.
Infracțiunea de abuz sexual se regăsește în Titlul VIII (infracțiuni împotriva libertății și integrității sexuale), Capitolul II, articolele 181 și 182 din Codul penal spaniol. Această infracțiune prevede un comportament care încalcă libertatea sexuală a unei persoane, fără consimțământul acesteia, indiferent de sex și fără a utiliza violența, forța sau intimidarea.
Așadar, potrivit art.181.1 din Codul penal spaniol, oricine, fără violență sau intimidare și fără consimțământul victimei, săvârșește acte care încalcă libertatea sexuală a acesteia, va fi pedepsit, ca responsabil pentru abuzuri sexuale, cu o pedeapsă de închisoare de la 1 la 3 ani sau o amendă de la 18 la 24 de luni.
În sensul articolului 181.2 din Codul penal, abuzurile sexuale fără consimțământ sunt considerate și cele care sunt comise asupra persoanelor cu o tulburare mintală care este abuzată sau cele comise asupra persoanelor care consumă droguri sau orice altă substanță care alterează voința victimei. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, dacă consimțământul a fost obținut profitând de o situație sau poziție de superioritate față de victimă, se va aplica și pedeapsa indicată de articolul 181.1.
Art.181.3 prevede situația în care abuzul sexual are loc la fel fără consimțământul victimei, în acest caz libertatea acesteia fiind restricționată (spre exemplu victima este închisă într-o camera și nu are posibilitatea să iasă), însă fără a utiliza violența, forța sau intimidarea.
În toate cele 3 cazuri, pedeapsa va fi închisoarea de la 1 la 3 ani sau o amendă de la 18 la 24 de luni.
Tipul agravat al infracțiunii de abuz sexual
Pedeapsa pentru abuzarea sexuală a altei persoane poate fi majorată în cazul în care apar circumstanțele prevăzute la articolele 181.4 și 184.5. Așadar, pedeapsa va fi majorată în următoarele cazuri: atunci când abuzul sexual este comis prin act sexual, fie pe cale vaginală, anală sau orală, sau dacă sunt introduse membre ale corpului sau obiecte prin oricare dintre primele două căi.
În toate cazurile de mai sus, persoana responsabilă va fi pedepsită cu o pedeapsă cu închisoarea de la 4 la 10 ani.
În cazul în care victima este de o vulnerabilitate sporită prin prisma vârstei, a unei boli de care suferă sau o situație deosebită în care se află, limitele pedepsei vor fi între 7 și 10 ani de închisoare. Codul Penal stabilește că, dacă în același context s-au realizat mai multe elemente agravante, pedeapsa va fi spre maximul său superior.
Diferența dintre abuz sexual și agresiune sexuală
Trebuie să fie clar că, infracțiunile de agresiune sexuală și abuz sexual sunt diferite. Ambele au în comun faptul că actul sexual produs a fost contrar voinței victimei, adică fără consimțământul acesteia, dar diferă fundamental prin faptul că agresiunea sexuală, spre deosebire de abuzul sexual, necesită existența violenței sau a intimidării.
Tribunalul Suprem Spaniol (Sala 2), prin sentința din data de 24 aprilie 2019, conturează elementele de diferențiere între cele două infracțiuni, explicând că, deși discutăm despre o lipsă a consimțământului la ambele infracțiuni, în cazul abuzului sexual, acest lucru nu trebuie analizat de maniera literală. E foarte important să distingem că există o lipsă a consimțământului atunci când:
-consimțământul, deși dat de victimă, a fost viciat, precum în cazul lipsei discernământului sau din cauza existenței unei incapacități;
-consimțământul a fost dat ca urmare a administrării medicamentelor sau substanțelor narcotice, dar, atenție, fără utilizarea forței;
-consimțământul s-a obținut ca urmare a profitării de situația de superioritate față de victimă, aceasta constituind o altă variantă agravată.
În orice caz, abuzul sexual presupune că victima s-a aflat într-o situație în care era în imposibilitate de a-și manifesta, de maniera conștientă, consimțământul. În schimb, dacă autorul a utilizat violențe sau intimidări care induc o frică terorizantă pentru victima, ne aflăm în prezența infracțiunii de agresiune sexuală. Din acest motiv, limitele de pedeapsă ale acesteia din urmă sunt mai ridicate.
Abuzul sexual asupra minorilor și consecințele acestuia
Această infracțiune este cu un grad ridicat de periculozitate, luând în considerare faptul că subiectul pasiv, minorul, este o persoană care poate fi antrenată în acțiuni cu risc sporit pentru viața și sănătatea lui. Așadar, din păcate, minorii pot fi ușor manipulați, mințiți, influențați în a comite acte, ale căror consecințe negative nu pot să le prevadă.
Consecințele care pot fi generate de abuzul sexual asupra minorului țin în cea mai mare măsură de sănătatea lui, de predispoziția acestuia spre depresie, susceptibilitatea consumului de substanțe psihotrope, stresul post-traumatic pe care îl poate resimți minorul, tendințe spre suicid. Acestea sunt printre cele mai grave efecte ale unei astfel de fapte, însă nu trebuie să uităm de consecințele sociale pe care le presupune și aici putem enumera comportamentul sexual agresiv pe care îl poate dezvolta victima ulterior faptei, când minorul agresat se transformă la rândul său în agresor sexual, scăderea nivelului de integrare și adaptare socială.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului subliniază, în cauza Trabajo Ruedo împotriva Spaniei, că „abuzul sexual este, fără îndoială, o infracţiune abominabilă, cu efecte devastatoare asupra victimelor” şi că „copiii şi alte persoane vulnerabile sunt îndreptăţite să aibă protecţia statului sub forma unor măsuri de descurajare eficiente, faţă de interferenţe atât de grave în aspecte esenţiale ale vieţii lor private”.
Abuzurile sexuale asupra copiilor pe internet
Am menționat în introducerea articolului despre modificările continue ale modalității de realizare ale infracțiunilor împotriva libertăților sexuale. În acest sens, amintim Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la abuzurile sexuale asupra copiilor pe internet, care propune strategii privind abuzurile sexuale în mediul cibernetic. E o realitate că internetul poate expune copiii la riscuri specifice, prin faptul că aceștia pot avea acces la materiale de exploatare sexuală a copiilor sau pot face obiectul acestora sau pot fi expuși la „prădătorii” cibernetici, la schimburi de materiale cu conținut violent, intimidare, hărțuire sau ademenire a copiilor în scopuri sexuale. Consimțământul din structura infracțiunii de abuz sexual poate fi, așadar, viciat și prin modalități moderne de ademenire a minorilor, simulând o relație de amiciție sau de încredere în mediul online.
Decizia-cadru 2001/220/JAI stabilește un set de drepturi ale victimelor în cadrul procedurilor penale, inclusiv dreptul la protecție și la despăgubiri. În plus, încurajează copiii victime ale abuzului sexual, ale exploatării sexuale sau ale pornografiei infantile să beneficieze de acces la consiliere juridică și, în funcție de rolul victimelor în cadrul sistemelor de justiție relevante, la reprezentare judiciară, inclusiv în scopul solicitării de despăgubiri. Astfel, aderam la recomandarea Consiliului și vă încurajăm să apelați la consiliere juridică privind orice atingere adusă libertăților dumneavoastră fundamentale.
Așadar, dacă doriți să aflați mai multe informații sau dacă aveți nevoie de avocat, respectiv de îndrumare juridică, nu ezitați să ne contactați. Echipa biroului de avocați români din Barcelona este specializată în drept penal, dreptul familiei și dreptul muncii și depune toate diligențele necesare pentru a vă obține un rezultat care să vă satisfacă. Ne puteți contacta la numărul de telefon (0034) 932006766, sau la adresa de e-mail secretaria@marinpasalodos.com.
Vă mulțumim pentru încrederea acordată!
Leave A Comment